EMO FASHION | EMO GIRLS | EMO HAIRSTYLES | EMO GIRLS PICTURE | EMO FASHION TIPS

Emo

Termenul de “emo” vine de la “emotional” care ne poate duce, eventual, cu gandul la acele persoane ceva mai sensibile, afective, si usor de impresionat.
“Emo” este, de fapt, starea pe care persoana ce se considera astfel o are datorita unor deceptii peste care nu a putut trece (in cazul unora) sau datorita simplului fapt ca “filmul a fost prea frumos pentru a se termina astfel” sau a unor versuri “ce deprima” (in cazul altora).
Cert este ca aceasta stare nu apare doar de dragul de a fi “emo” ci, dupa cum au demonstrat si unii specialisti in domeniul psihologiei, de pe urma unor traume ce au modificat modul de a gandi, de a actiona.

De multe ori aceste persoane au tendita sa se urasca, sa se considere inferioare celorlaltor persoane, sa fie extrem de aspre cu ele insele, toate acestea, culminand, uneori, cu tentative de sinucidere.
Acesta stare se manifesta in perioada adolescentei, sau perioada critica, asa cum o denumesc specialistii, cand tinerii, incercand sa se regaseasca, au sansa sa se simta frustrati.

O alta definitie spune ca emo kid-u` e o mixtura intre un goth kid, un rock kid si un punk kid.
Acest individ poate fi recunoscut dupa ochii puternic conturati, coafurile rasta, parul relativ lung sau ciufulit, de culoare neagra, sau, eventual, in combinatii cu unele culori “ce sar in ochi”.
Se evidentiaza si prin felul lui de a se imbraca, purtand tot felul de combinatii ciudate de haine pe care oamenii nu le poarta, in general si poarta o geanta lunga tip postas.

Genul si subcultura Emo au devenit ceva greu de definit, din cauza acestui lucru e greu sa ii depistam radacinile.
Multi oamenii care pretind “ca stiu” citeaza scena D.C. harcore/punk si mai specific formatia Rites of Spring ca fondatorii Emo, dar istoria ne-a aratat ca e pripit sa acordam formarea unui gen unei anumite formatii.
Uitandu-ne la scenele muzicale de la sfarsitu anilor ’80 si inceputul anilor ’90 putem determina mai bine radacinile si influentele care au dat nastere si inca influenteaza genul si subcultura emo .
Inainte de a intelege de unde vine “emo” trebuie mai intai sa intelegem ce este astazi.
“Prefer sa ma gandesc la el (emo) ca un punk rock care e mai melodic si introspectiv/depresiv decat hardcore,dar totusi cu tendintele de energie primara si furie”

Acest gen de muzica a creat o subcultura si de atunci a crescut continuu adica de la inceputul anilor ’90.Majoritatea copiilor arata ca tocilarii:poarta ochelarii negri,taioare lungi si haine ieftine.
Este foarte usor sa stereotipezi un pusti emo,desi ironic nu poti defini muzica emo. Cel mai bun mod de a descrie muzica emo este prin arpegiile usoare ale chitarilor cu vocalize usoare la care se da drumu intr o orchestra de chitari distorsionate si aduse dupa aceea din nou la partea usoara.Verusirle emo sunt in general foarte poetice si au o arie de la iubirea pierduta la credinte religioase sau alte subiecte emotionale,totusi, emo acopera in zilele noastre o mare varietate de formatii,de la melodii usoare a celor de la “American Football” la melodii hard de la “At the drive in” . Cum poate un gen asa de larg sa fie legat de ceva?
Problema e ca ce o persoana defineste ca muzica emo nu este aceiasi ca a urmatoarei,totul depinde de punctul tau de vedere.
Jason Gnewikow de la “The Promise Ring” zice foarte bine “As putea valida punctul ca suntem o formatie emo dar as putea trece si pe partea cealalta si sa il invalidez.Totul depinde de cine intreaba si perceptia lor despre asta”

Muzica este ceva care nu se schimba peste noapte; evolueaza incet dar dramatic. Muzica avanseaza deoarece artistii imping limitele in mod constant, incercand sa fie diferiti, incercand sa fie originali.
Nici un muzician adevarat nu vrea sa fie catalogat, sau pus intr-o cutie si de aceea cateva formatii vor stereotipul “emo”.
Faptul este ca scena underground/indie evolueaza in ea, chiar inauntrul unor genuri diferite, etichete si subculturi.